Statutul Partidului Popular Lege și Justiție -16 februarie 2024

PARTIDUL POPULAR LEGE ȘI JUSTIȚIE

STATUT

Adoptat de Membrii Fondatori la data de 16 februarie 2024

Bucuresti

Descarca Statutul PPLJ aici: Statut PPLJ

I.Identitatea Partidului Popular Lege și Justiție

Art. 1

• „Partidul Popular Lege și Justiție” ( denumit în cele ce urmează „Partidul” şi/sau „PPLJ”) este un partid politic, persoană juridică de drept public, care este organizat şi funcționează în conformitate cu prevederile Constituției României, ale Legii partidelor politice nr. 14/2003, precum și cu prevederile prezentului Statut şi Regulamentelor interne ale acestuia, pe întreg teritoriul României.
• Denumirea integrală a partidului este Partidul Popular Lege și Justiție.
• Denumirea prescurtată a partidului este PPLJ.
• Partidul are drapel, imn şi semn permanent.
• Semnul permanent al Partidului este reprezentat de un dreptunghi colorat în galben și cu contur negru care conține următoarele elemente grafice: în partea superioară un pătrat colorat în albastru şi contur negru, în care stilizat este reprezentat semnul V, colorat în galben, cu latura din stanga mai scurtă decât cea din dreapta și care are între laturi reprezentat stilizat un soare colorat în galben, iar în partea inferioară a dreptunghiului, dedesupt de pătrat este înscrisă sigla ,,PPLJ’’, cu fontul Arial Black de culoare neagră. Reprezentarea grafică a semnului permanent este reprodusă alb-negru și color,

în Anexa 1, parte integrantă a prezentului Statut.

• Semnul electoral al Partidului este identic cu semnul permanent.
• Biroul Executiv poate modifica între Congresele Naţionale semnul permanent, semnul electoral, precum şi culorile Partidului, în condiţiile legii.
• Culorile PPLJ sunt galben, albastru şi negru.

Art. 2

• Sediul central al Partidului este în str. Podul Lung nr. 78C, localitatea Comarnic, jud. Prahova, cod postal 105700.
• Adresa sediului central poate fi modificată prin hotărâre a Biroului Executiv.

II. Scopul, valorile şi obiectivele Partidului

Art. 3

Partidul întelege că dialogul şi consultarea permanentă reprezintă principiile de bază în elaborarea unor proiecte pentru cetăţeni. Suntem în permanenţă deschişi opiniilor şi criticilor constructive venite din partea tuturor celor care doresc să se implice în viaţa publică.

Art. 4

• În activitatea sa, PPLJ urmăreste numai obiective politice, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetățenilor la scrutinuri, potrivit legii.
• Valori tradiționale precum: credința creștină, care este baza spirituală a națiunii române, familia care este elementul de bază al societății precum și demnitatea neamului românesc și a fiecarui român în parte constitue valori de bază în toate activitătile desfășurate de PPLJ.

Art. 5

În conformitate cu prevederile prezentului Statut și ale Programului său politic, PPLJ asigură promovarea principiilor democrației și consolidarea statului de drept și acționează prioritar pentru realizarea următoarelor obiective politice:

• respectarea suveranității și securității naționale, a independentei, a unității și a integrității României, promovarea intereselor țării și păstrarea identității naționale, în condițiile generate de statutul de membru al Uniunii Europene;
• realizarea unui model de dezvoltare economică a României bazat pe coeziune socială, care să asigure locuri de muncă, cu precădere pentru tineri, să permită dezvoltarea unui mediu de afaceri sustenabil, ca bază pentru dezvoltarea socială a comunităţilor, care să conducă la furnizarea de produse şi servicii competitive pe o piaţă globală, într-un mediu socio-economic legislativ şi fiscal predictibil;
• sprijinirea familiei ca element de bază în dezvoltarea societății românești, cu programe specifice sprijinirii tinerei generaţii, a categoriilor defavorizate şi a persoanelor de vârsta a treia;
• edificarea unui sistem educaţional de calitate, bazat pe valoare, cinste și corectitudine, care să formeaze competenţe în acord cu necesităţile vieţii sociale şi ale pieţei muncii și creşterea gradului de acces la cultură;
• dezvoltarea unui sistem public de sănătate care să îşi eficientizeze resursele şi care să garanteze un act medical de calitate, cu respectarea drepturilor pacienţilor;
• implementarea unei administraţii publice centrale și administrații locale performante, eficiente, depolitizate, permanent în slujba cetățeanului şi în condiţii de totală transparenţă;
• susţinere necondiţionată pentru o justiţie independentă, eficientă şi predictibilă, care să asigure respectarea legii;
• garantarea libertății presei și garantarea dreptului la liberă exprimare a fiecărui cetățean;
• protejarea mediului înconjurător, integrarea în politica internatională de mediu, cu reducerea riscurilor la adresa sănătăţii oamenilor şi a mediului, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• susţinerea liberei iniţiative şi antreprenoriatului;
• orientarea euro-atlantică a politicii externe a României şi consolidarea poziţiei României în structurile euro-atlantice, cu o legislaţie întotdeauna adaptată interesului național, corelat cu politicile Uniunii Europene, Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și tuturor organismelor europene și internaționale în care România este sau va fi partener;
• susţinerea activă a intereselor legitime ale românilor din afara graniţelor;
• promovarea valorilor şi intereselor naţionale, a pluralismului politic, stimularea participării cetăţenilor

la viaţa publică.

III. Membrii Partidului

Art. 6.

Poate fi membru al Partidului orice cetăţean român precum şi orice cetăţean al Uniunii Europene cu domiciliul în România, care îndeplineşte cumulativ următoarele:

• are drept de vot potrivit Constituţiei României şi nu îi este interzisă prin lege asocierea politică;

• nu i-a fost interzisă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă îngrădirea sau pierderea drepturilor politice sau cetăţeneşti;
• aderă la valorile şi la principiile prevăzute în Statutul şi Programul Politic al Partidului şi se angajează să le respecte.

Art. 7.

Dobândirea calităţii de membru.

• Calitatea de membru al Partidului se poate dobândi printr-o cerere de adeziune formulată în scris şi depusă de solicitant la sediul organizaţiei locale pe raza careia solicitantul îşi are domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă, la alegerea sa.
• Pe baza cererii de adeziune, Biroul Local Permanent al organizaţiei locale respective, decide prin vot secret cu privire la cererea de intrare în partid şi transmite decizia pentru validare la Biroul Judeţean Permanent din judeţul în care solicitantul doreşte să activeze.
• Dobândirea calitătii de membru al Partidului devine efectivă la data înregistrării în Registrul unic de evidenţă a membrilor PPLJ, care trebuie efectuată în maxim 5 zile de la data ramânerii definitive a deciziei Biroul Judeţean Permanent .
• Studenţii şi elevii pot solicita obţinerea calităţii de membru al partidului în localitatea unde se află şcoala, respectiv facultatea sau universitatea.
• Un membru de partid îsi poate desfăşura activitatea într-o singură organizaţie locală.

Art. 8.

Membrii Partidului au următoarele drepturi:

• să aleagă şi să fie aleşi în organismele de conducere ale Partidului;
• să propună şi să fie propuşi candidaţi pe listele electorale ale Partidului în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, în condiţiile legii;
• să recomande şi să fie recomandaţi pentru ocuparea unor funcţii în administraţia publică locală sau

centrală;

• să-si exprime în deplină libertate de conştiinţă initiaţiva politică cu posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat cu privire la politica partidului, la activitatea organismelor proprii de conducere şi reprezentanţilor din administraţia publică locală sau centrală;
• să facă propuneri şi sugestii organismelor abilitate pentru îmbunătăţirea Statutului şi Programelor Partidului;
• să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiei din care fac parte şi cu privire la hotărârile

organismelor de conducere ale partidului;

• să fie consultaţi periodic, la nivelul funcţiilor deţinute în partid, în probleme politice, economice şi

sociale sau organizatorice fundamentale;

• să se transfere de la o organizaţie locală la alta în baza unei notificări scrise adresată de membrul în cauză celor două organizaţii însoţită de dovada plăţii cotizaţiei la zi;
• să demisioneze din partid în orice moment, cu efect imediat.

Art. 9.

Membrii Partidului au următoarele îndatoriri:

• să cunoască, să respecte şi să promoveze valorile şi principiile prevăzute în Statutul, Programul Politic al Partidului şi Regulamentele interne ale acestuia;

• să nu afecteze prin declaraţii şi acţiuni contradictorii obiectivele partidului, să nu aducă prejudicii de imagine şi de credibilitate partidului;
• să fie exemple de conduită politică morală şi civică;
• să participe la activităţile organizaţiei sau ale organismelor din care face parte;
• să îndeplinescă cu devotament şi responsabilitate potrivit pregătirii, aptitudinilor şi experienţei

dobândite, sarcinile primite din partea Partidului;

• să respecte disciplina de partid şi caracterul confidențial al unor documente sau informații interne;
• să plătească lunar cotizaţia de membru al partidului, stabilită de Biroul Executiv al partidului;
• să îndeplinească cu demnitate, competenţă şi cinste mandatul primit în cazul delegării sau al participării în numele partidului la exercitarea funcţiilor sau demnităţilor publice în care au fost numiţi sau aleşi.

Art. 10.

Sancţiuni care se pot aplica membrilor Partidului.

(1) Pentru neîndeplinirea îndatoririlor sale de membru, sancţiunile care pot fi aplicate unui membru PPLJ sunt (în ordinea severităţii):

1. avertisment scris;
2. suspendarea ;
3. retragerea sprijinului politic pentru funcţia obţinută în structurile administrative locale şi centrale prin

susţinerea partidului;

• demiterea sau revocarea din funcţiile deţinute în cadrul partidului;
• excluderea.

Art. 11.

• Sancţiunea cu avertisment scris.
• sancţiunea cu avertisment scris a unui membru fără funcţie de conducere/arbitraj/control sau fără funcţie sau demnitate publică, poate fi dispusă de Biroul Local Permanent;
• sancţiunea cu avertisment scris a unui membru cu funcţie de conducere/arbitraj/control într-o structură de conducere a partidului sau cu funcţie sau demnitate publică, se dispune numai de structura de conducere a partidului superioară celei din care face parte membrul respectiv.
• Sancţiunea de suspendare.
• sancţiunea de suspendare a unui membru fără funcţie de conducere/arbitraj/control sau fără funcţie sau demnitate publică, poate fi dispusă de Biroul Local Permanent;
• sancţiunea de suspendare a unui membru cu funcţie de conducere/arbitraj/control într-o structură de conducere a partidului sau cu funcţie sau demnitate publică, se dispune numai de structura de conducere a partidului superioară celei din care face parte membrul respectiv.

În funcţia devenită vacantă, structura de conducere respectivă desemnează o altă persoană, pe durata

corespunzătoare suspendării.

• Sancţiunea de retragerea sprijinului politic pentru funcţia obţinută în structurile administrative locale şi centrale prin susţinerea partidului se poate face de către Delegaţia Judeţeană pentru aleşii locali, inclusiv primari şi de Delegaţia Naţională pentru toţi ceilalţi aleşi în funcţii şi demnităţi publice.
• Sancţiunea de demitere sau revocare din funcţiile de conducere deţinute în structurile partidului se face de către structura prin care a fost numit sau ales membrul în cauză.
• Sancţiunea excluderii se propune şi se hotărăşte astfel:
• pentru membrii fără funcţii în organismele de conducere locale sau în administraţia publică locală,

la propunerea preşedintelui organizaţiei locale respective, prin hotărâre a Biroului Local Permanent;

• pentru membrii titulari sau supleanți din cadrul Biroului Local Permanent, la propunerea Biroului Local Permanent, prin hotărâre a Biroului Judeţean Permanent;

• pentru membrii titulari din cadrul Biroului Judeţean Permanent (cu excepţia preşedintelui organizaţiei judeţene), la propunerea Biroului Judetean Permanent, prin hotărâre a Delegaţiei Judeţene;
• pentru preşedintele organizaţiei judeţene, precum şi pentru toţi ceilalţi membri ai Delegaţiei

Naționale (cu excepţia membrilor Biroului Executiv, şi al Preşedintelui partidului), la propunerea Biroului Executiv sau a Delegaţiei Judeţene în care îşi desfăşoară activitatea, prin hotărâre a

Delegaţiei Naționale;

• pentru membrii Biroului Executiv, la propunerea Preşedintelui partidului, prin hotărâre a Delegaţiei Naţionale;
• pentru Preşedintele partidului la propunerea Delegaţiei Naţionale, prin hotărâre a Congresului

Naţional al partidului.

Art. 12.

Pierderea calităţii de membru

• Calitatea de membru al PPLJ se pierde prin retragere, radiere sau excludere.
• Retragerea ale loc în baza și la data depuneri cererii scrise de demisie, ca expresie a voinței liber exprimate a persoanei în cauză. Cererea scrisă se depune la Biroul Local Permanent al organizației pe teritoriul căreia persoana figura ca membru, care o transmite către Biroul Judeţean Permanent, pentru scoaterea din evidență. Demisia se poate trimite și electronic în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de organizare și funcționare a partidului și afișată pe site-ul PPLJ. În cazul unei demisii depuse ca urmare a unui caz de incompatibilitate, în situația revenirii în Partid, după încetarea incompatibilității, este recunoscută vechimea anterioară datei demisiei.
• Radierea se face de drept de către Biroul Judeţean Permanent, la propunerea Biroului Local Permanent al organizației locale pe teritoriul căreia era membru cel în cauză, în următoarele situații:
  • neplata cotizației sau a contribuțiilor stabilite, timp de șase luni consecutive;
  • înscrierea într-un alt partid sau formațiune politică;
  • aderarea sau susținerea publică a unui alt partid sau a unei alte doctrine politice;
  • declararea ca independent a acelui membru care ocupă o funcție publică cu sprijinul politic al partidului;
  • deces;
  • condamnarea penală definitivă, pentru infracțiune săvârșită cu intenție;
  • condamnarea penală definitivă pentru infracțiuni de corupție;
  • stabilirea, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, a calității de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securității, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
  • interzicerea exercitării drepturilor politice și cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă.
• Excluderea se hotărăște în conformitate cu prevederile din prezentul Statut.

Art.13.

Contestarea sancţiunilor disciplinare.

• Membrul împotriva căruia s-a pronunţat o sancţiune disciplinară poate contesta în scris decizia sau

hotărârea de sancţionare, în termen de 14 zile de la comunicare, adresându-se în acest sens:

1. Comisiei judeţene de Etică şi Arbitraj, în cazul în care sancţiunea a fost aplicată de organele locale ale Partidului;
2. Comisiei Naţionale de Etică şi Arbitraj în cazul în care sancţiunea a fost aplicată de organele judeţene

sau naţionale ale Partidului, precum şi atunci când cel sancţionat deţine o funcţie la nivelul central al Partidului.

• Deciziile pronunţate de aceste comisii sunt definitive. Sancţiunile disciplinare intră în vigoare de la data rămânerii lor definitive.
• Membrii Comisiei Judeţene de Etică şi Arbitraj precum şi membrii Comisiei Naţionale de Etică şi

Arbitraj pot fi sancţionaţi de către comisia din care fac parte sau de către Congresul Naţional.

• Organul de arbitraj se pronunţă, în toate cazurile, cu asigurarea dreptului la apărare şi opinie a celor în cauză, precum şi proceduri echitabile de decizie.

Art. 14.

Autosuspendarea unui membru al partidului.

• Membrii PPLJ se pot autosuspenda din calitatea de membru al Partidului în cazul ocupării unei funcții publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii și numai pe durata îndeplinirii acesteia.
• După perioada de autosuspendare, în termen de 30 de zile, redobândirea calității de membru se face în temeiul deciziei de validare a Biroului Judeţean Permanent a hotărârii Biroului Local Permanent pe baza unei cereri adresate de solicitant președintelui organizației locale de pe teritoriul căreia solicitantul figura ca membru.

IV. Structura organizatorică a Partidului

Art. 15.

Organizarea generală

PPLJ este organizat şi funcţionează pe baza criteriului administrativ-teritorial, astfel :

1. organizaţia locală – la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, şi la fiecare sector al Municipiului

Bucureşti;

• organizaţia judeţeană – la nivelul judeţelor şi al Municipiului Bucureşti;
• organizarea la nivel naţional.

Art.16.

(1) În relațiile cu autoritățile publice şi terți, Partidul este reprezentat de către Președintele Partidului, iar la nivelul structurilor organizatorice teritoriale, de președinții de organizații teritoriale, în limita competențelor prevăzute de statut şi de regulamentele interne.

Art.17

Convocarea organelor de conducere, arbitraj si control ale PPLJ

1. Convocarea membrilor organelor de conducere, arbitraj și control ale PPLJ, la toate nivelele sunt valabile şi îşi produc efecte dacă au fost transmise în scris, indiferent de mijloacele de transmitere utilizate, cum ar fi, dar fară a se limita, poştă, fax, email;
2. convocarea se face de către Preşedintele organului de conducere sau de o pătrime din membri;
3. convocările se fac înainte de data ședintei, cu cel putin 14 zile înainte pentru organismele de conducere

colectivă şi cu cel puţin 3 zile înainte pentru organismele de conducere executivă sau permanente;

• şedinţele sunt statutar constituite dacă sunt prezenţi mai mult de jumătate plus unul din numărul

membrilor cu drept de vot care formează structura respectivă;

• Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de jumătate plus unul din totalul membrilor cu drept de vot, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 14 zile. Şedinţa este statutar constituită indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări.

Art.18

• Acolo unde nu prevede altfel prezentul statut, hotărârile şi deciziile organelor de conducere ale PPLJ și ale organizațiilor sale teritoriale sunt adoptate cu votul majorității de jumatate plus unul din totalul membrilor cu drept de vot prezenți.
• Hotărârile adoptate de organele de conducere ale partidului sunt obligatorii pentru toți membrii de partid și structurile aflate sub coordonarea acestora, indiferent de poziția exprimată prin vot.
• Organele de conducere ale partidului de la toate nivelurile, inclusiv ale organizaţiilor teritoriale sunt alese prin vot secret.
• Membri delegaţi pentru Delegaţia Locală, Delegația Județeană, respectiv a Municipiului Bucuresti, şi

pentru Congresul Naţional sunt aleşi prin vot secret.

A.  Organizaţia locală

Art. 19.

• Organizaţia locală se constituie pe teritoriul unei comune, oraș, municipiu sau sector al municipiului

Bucureşti, şi este formată din totalitatea membrilor de partid din teritoriul respectiv.

• Într-o comună, oraş, municipiu sau sector al Municipiului Bucureşti nu pot exista simultan mai multe

organizaţii locale.

• Organizaţia locală se constituie cu un număr de minim 5 membri în comune şi minim 7 membrii în

oraşe, municipii sau sectoare ale municipiului Bucureşti.

• Organizaţia locală se înfiinţează prin decizie a Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti, sau prin decizie a Biroului Executiv dacă organele antemenţionate nu există în circumscripţia respectivă.
• În termen de 30 de zile de la constituirea prin orice procedură statutară a unei organizaţii locale, Biroul Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti, sau Biroul Executiv, convoacă şi organizează Delegaţia Constitutivă a Organizaţiei Locale, în care se alege componenţa organelor de conducere, arbitraj şi control ale Organizaţiei Locale.
• Organizaţia locală se desfiinţează de drept atunci când numărul membrilor săi scade sub numărul minim prevăzut în prezentul statut, prin decizie a Biroului Judeţean Permanent, respectiv a Municipiului Bucureşti, sau a Biroului Executiv dacă organele antemenţionate nu există în circumscripţia respectivă.

Art. 20

Structurile interne de conducere ale Organizaţiei Locale sunt următoarele:

1. Delegaţia Locală;
2. Biroul Local Permanent;
3. Preşedintele Organizaţiei Locale;
4. Vicepreşedinţii Organizaţiei Locale;
5. Comisia Locală de Etică şi Arbitraj;
6. Cenzorul Organizaţiei Locale.

Art. 21

• Delegaţia Locală este organul de conducere al organizaţiei locale şi este constituită din totalitatea membrilor de pe teritoriul organizaţiei locale respective.
• Delegaţia Locală se întruneşte ordinar cel putin odată la 1 an şi extraordinar oricând se convoacă

statutar între adunările generale ordinare.

• Delegaţia Locală se convoacă prin decizie a Biroului Local Permanent, a Preşedintelui organizaţiei locale, la cererea unei treimi din membrii organizaţiei locale, prin decizie a Biroului Judeţean Permanent sau prin decizie a Biroului Executiv.
• Delegaţia Locală este statutar constituită cu un cvorum de jumătate plus unul din totalul membrilor cu drept de vot din cadrul organizaţiei locale respective.

Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de jumătate plus unul din totalul membrilor cu drept de vot, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 14 zile. Delegaţia Locală e statutar constituită, indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări.

• Dacă nu se prevede expres altfel în acest statut deciziile şi hotărârile Delegaţiei Locale statutar constituite, se adoptă prin votul secret al majorităţii de jumătate plus unul din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 22

Delegaţia Locală are următoarele atribuţii:

1. stabileşte strategia politică locală, în acord cu strategia politică a organizaţiei judeţene şi cu strategia

politică naţională;

• alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Local Permanent, Preşedintele şi Vicepreşedinţii organizaţiei locale, Comisia Locală de Etică şi Arbitraj şi Cenzorul organizaţiei locale;
• alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaţilor organizaţiei locale la Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti;
• alege prin vot secret candidaţii organizaţiei pentru alegerile în cadrul administraţiei locale pentru comuna, oraşul, municipiul sau sectorul respectiv al Municipiului Bucureşti;
• orice alte atribuţii date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.

Art. 23

• Biroul Local Permanent este organul executiv al organizaţiei locale.
• Biroul Local Permanent este compus din 3 – 9 membri, numărul de membri fiind stabilit de Delegaţia Locală a organizaţiei locale.
• Durata mandatului membrilor Biroului Local Permanent este de 4 ani.
• Preşedintele şi Vicepreşedinţii sunt membri de drept ai Biroul Local Permanent.
• Şedinţele Biroul Local Permanent sunt convocate de Preşedintele organizaţiei locale sau de cel puţin

o treime din numărul membrilor Biroului Local Permanent.

• Şedinţele Biroului Local Permanent sunt statutar constituite cu un cvorum de jumătate plus unul din totalul membrilor Biroului Local Permanent, Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de jumătate plus unul din totalul membrilor Biroului Local Permanent, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 3 zile. Lucrările Biroului Local Permanent sunt statutar constituite indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări.

Art. 24.

Biroul Local Permanent are următoarele atribuţii:

1. conduce organizaţia locală în intervalul dintre Delegaţiile Locale;
2. convoacă Delegaţia Locală şi organizează desfăşurarea acesteia;
3. aprobă sau respinge cererile de înscriere în PPLJ sau transfer, ce îi sunt adresate;
4. propune Delegaţiei Locale candidaţii organizaţiei pentru alegerile în cadrul administraţiei locale pentru comuna, oraşul, municipiul sau sectorul respectiv al Municipiului Bucureşti;
5. dispune sancţiuni pentru membrii organizaţiei locale în conformitate cu prevederile prezentului Statut;
6. aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al organizaţiei locale şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
7. gestionează resursele financiare şi materiale ale organizaţiei locale prin angajarea, lichidarea,

ordonanţarea și plata cheltuielilor, prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar în baza deciziei luată în cadrul şedinţelor sale;

• dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea de a face parte din organele de conducere, arbitraj şi control, cu supleanţi. Supleanţii se stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de aceştia la ultima Delegaţie Locală.
• orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.

Art. 25

• Preşedintele organizaţiei locale este ales de Delegaţia Locală pentru un mandat 4 ani.
• Preşedintele organizaţiei locale este membru de drept al Biroului Local Permanent.

Art. 26.

Preşedintele organizaţiei locale are următoarele atribuţii:

1. coordonează activitatea Biroului Local Permanent;
2. convoacă şi conduce şedinţele Biroului Local Permanent;
3. reprezintă organizaţia locală în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi în conformitate cu prevederile prezentului statut;
4. prin semnatura sa (sau a responsabilului financiar, dacă Biroul Local Permanent decide astfel) are loc angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor.

Art. 27

• Organizaţia locală are un număr de 1– 5 vicepreşedinţi, cifra exactă fiind stabilită de Delegaţia Locală.
• Vicepreşedinţii organizaţiei locale sunt aleşi de Delegaţia Locală, pentru un mandat de 4 ani.
• Vicepreşedinţii organizaţiei locale sunt membri de drept ai Biroului Local Permanent.

Art. 28

Vicepreşedinţii organizaţiei locale au următoarele atribuţii:

1. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Delegaţia Locală sau de Biroul Local Permanent;
2. pot prelua, prin mandat de la Preşedintele organizaţiei locale, oricare dintre atribuţiile Preşedintelui organizaţiei.

Art. 29

• În organizaţiile locale se constituie o Comisie Locală de Etică şi Arbitraj, compusă din 3 membri aleşi

de Delegaţia Locală, pentru un mandat de 4 ani.

• Comisia Locală de Etică şi Arbitraj se organizează şi funcţionează doar în baza prezentului statut şi a Regulamentului Comisiilor de Etică şi Arbitraj elaborat de Comisia Naţională de Etică şi Arbitraj a PPLJ şi aprobat de Delegaţia Naţională a partidului.
• Lucrările Comisiei Locale de Etică şi Arbitraj sunt valide numai cu un cvorum de minim 2 membri.
• Hotărârile Comisiei Locale de Etică şi Arbitraj pot fi atacate doar la Comisia Judeţeană de Etică şi

Arbitraj.

Art. 30

Comisia Locală de Etică şi Arbitraj are următoarele atribuţii:

1. soluţionează, cu asigurarea dreptului la opinie şi a dreptului la apărare a părţilor, precum şi proceduri echitabile de decizie, diferendele între membrii organizaţiei locale, precum şi cele dintre organele de conducere ale organizaţiei locale şi membrii săi. Sesizările se adresează Comisiei Locale de Etică şi Arbitraj în termenul de maximum 30 de zile de la data diferendului;
2. soluţionează contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul Local Permanent.

Art. 31

• Cenzorul Organizaţiei Locale este ales de Delegaţia Locală pentru un mandat de 4 ani.
• Cenzorul Organizaţiei Locale nu poate fi membru al Biroului Organizaţiei Locale sau al Comisiei Locale de Etică si Arbitraj.

Art. 32

Cenzorul Organizaţiei Locale verifică activitatea financiară a Organizaţiei Locale şi gestionarea patrimoniului acesteia.

B.  Organizaţia judeţeană

Art. 33.

Organizaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, se constituie din totalitatea organizaţiilor locale de pe teritoriul unui judeţ, respectiv de pe teritoriul Municipiului Bucureşti.

Art. 34

• În termen de cel mult 3 luni de la constituirea primei organizaţii locale în judeţ, respectiv în Municipiul Bucureşti, Biroul Executiv al PPLJ, organizează Delegaţia Constitutivă a Organizaţiei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
• Numărul delegaţilor fiecărei organizaţii locale la Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului

Bucureşti, este stabilit de Biroul Executiv al PPLJ.

• Delegaţia Constitutivă a Organizaţiei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, stabileşte componenţa organelor de conducere, arbitraj şi control ale Organizaţiei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.

Art. 35

Organele de conducere, arbitraj şi control ale organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti,

sunt:

1. Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti;
2. Biroul Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti;

• Preşedintele organizaţiei judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti;
• Vicepreşedinţii organizaţiei judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti;
• Comisia Judeţeană de Etică şi Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti;
• Comisia Judeţeană de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti.

Art. 36

• Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti este organul de conducere al organizaţiei

judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.

• Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, se întruneşte cel puţin odată la 4 ani.
• Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, este formată din delegaţi ai tuturor organizaţiilor locale de pe teritoriul judetului, respectiv a Municipiului Bucureşti.
• Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, se convoacă prin decizie a Biroului Judetean Permanent, respectiv a Municipiului Bucureşti, prin decizie a Preşedintelui organizaţiei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, la cererea unei treimi a Birourilor Locale Permanente, sau prin decizie a Biroului Executiv al PPLJ.
• Numărul delegaţilor corespunzător fiecărei organizaţii locale la Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, este stabilit de Biroul Executiv al PPLJ, conform principiului respectării proporţionalităţii numărului de voturi obţinut la ultimele alegeri de fiecare organizaţie locală, dar asigurând în acelaşi timp participarea de reprezentanţi din fiecare organizaţie locală.
• Delegaţia Judeţeană respectiv a Municipiului Bucureşti,este statutar constituită cu un cvorum de jumatate plus unul din totalul membrilor care o formează conform alineatelor de mai sus. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de jumatate plus unul din totalul celor care o formează, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 21 de zile. Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, e statutar constituită indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări.
• Daca nu se prevede expres altfel în acest statut, deciziile şi hotărîrile Delegaţiei Judeţene respectiv a Municipiului Bucureşti, statutar constituite, se adoptă prin vot secret al majorităţii de jumatate plus unul din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art. 37.

Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:

1. stabileşte strategia politică la nivel Judeţean, respectiv la nivelul Municipiul Bucureşti, în acord cu strategia politică naţională;
2. alege şi revocă, prin vot secret, Biroul Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti, Preşedintele şi Vicepreşedinţii organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, Comisia Judeţeană de Etică şi Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti şi Comisia Judeţeană de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti;
3. alege şi revocă, prin vot secret, lista delegaţilor organizaţiei judeţene, la Congresul Naţional al PPLJ;
4. alege prin vot secret candidaţii pentru alegerile parlamentare pentru funcţiile de deputat şi senator în

judeţ, respectiv în Municipiul Bucureşti;

• aprobă rapoartele de activitate ale Comisiei judeţene de Etică şi Arbitraj şi ale Comisiei judeţene de Cenzori;
• aprobă candidaţii organizaţiei pentru funcţii în cadrul administraţiei publice centrale şi judeţene,

respectiv candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice la nivelul municipiului Bucureşti, după

caz, precum şi candidaţii pentru funcţii locale în circumscripţiile unde nu există organizaţie locală;

• orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.

Art. 38.

• Biroul Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti este organismul executiv al organizaţiei judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti.
• Biroul Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti este compus din 5 – 17 membri,

numărul de membri fiind stabilit de Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti.

• Mandatul membrilor Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti este de maxim 4 ani.
• Preşedintele şi Vicepreşedinţii organizaţiei judeţene respectiv ai Municipiului Bucureşti sunt membri de drept ai Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti.
• Şedinţele Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti, sunt convocate de Preşedintele organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti sau de cel puţin o treime din numărul membrilor Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti.
• Şedinţele Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti, sunt statutar constituite cu un cvorum de jumatăte plus unul din totalul membrilor cu drept de vot ai biroului respectiv.

Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de jumătate plus unul din totalul membrilor Biroului Judeţean Permanent respectiv al Municipiului Bucureşti, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 3 zile. Şedinţele Biroului Judeţean Permanent respectiv al Municipiului Bucureşti sunt statutar constituite indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări.

Art. 39.

Biroul Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:

1. este organul executiv al organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, în intervalul dintre Delegaţiile Judeţene, respectiv ale Municipiului Bucureşti;
2. pune în aplicare deciziile de strategie politică naţională ale Delegaţiei Naţionale, şi respectiv de politică

judeţeană ale Delegaţiei Judeţene respectiv a Municipiului Bucureşti;

• convocă Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti şi organizează desfăşurarea

acesteia;

• aprobă sau respinge cererile de înscriere în PPLJ în zona din judeţ respectiv a Municipiului Bucureşti

în care nu există organizaţie locală;

• propune Delegaţiei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti candidaţii organizaţiei pentru funcţii în cadrul administraţiei publice centrale şi judeţene, respectiv candidaţi pentru funcţii în cadrul administraţiei publice la nivelul municipiului Bucureşti;
• aprobă bugetul propriu de venituri şi cheltuieli al Organizaţiei Judeţene respectiv a Municipiului

Bucureşti şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;

• dispune sancţiuni conform prevederilor din prezentul statut;
• gestionează resursele financiare şi materiale ale organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti prin angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor , prin semnătura președintelui sau a responsabilului financiar în baza deciziei luată în cadrul şedintelor sale;
• dispune înlocuirea membrilor cărora le-a încetat calitatea de a face parte din organele de conducere, control şi arbitraj la nivel Judeţean, cu supleanţi. Supleanţii se stabilesc ca înlocuitori întotdeauna în ordinea descrescătoare a voturilor pentru funcţia respectivă obţinute de aceştia la ultima Delegaţie

Judeţeană;

• validează sau invalidează, nominal, propunerile de candidaţi ale Delegaţiei Locale pentru alegerile locale. În cazul invalidării, se va emite o motivare scrisă ce va putea fi atacată la Comisia Judeţeană de Etică şi Arbitraj;
• propune Delegaţiei Judeţene retragerea sprijinului pentru ocupanţii funcţiilor în cadrul administraţiei

publice judeţene şi la nivelul municipiului Bucureşti, după caz;

• orice alte atribuţii date de prezentul statut în sarcina sa.

Art. 40.

• Preşedintele organizaţiei judeţene respectiv a Municipiului Bucureşti, este ales de Delegaţia

Judeţeană respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.

• Preşedintele organizaţiei judeţene respectiv a Municipiului Bucureşti este membru de drept al Biroului

Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti.

Art. 41

Preşedintele organizaţiei judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:

1. coordonează activitatea Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti;
2. convoacă şi conduce şedinţele Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti;
3. reprezintă organizaţia în relaţiile cu autoritătile publice şi terţi în conformitate cu prevederile prezentului statut;
4. prin semnatura sa (sau a responsabilului financiar, dacă Biroul Judeţean Permanent decide astfel) are loc angajarea, lichidarea, ordonanţarea și plata cheltuielilor.

Art. 42

• Organizaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, are un număr de 1 – 7 vicepreşedinţi, cifra

exactă fiind stabilită de Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti.

• Vicepreşedinţii organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, sunt aleşi de Delegaţia

Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.

• Vicepreşedinţii organizaţiei judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti, sunt membri de drept ai Biroului Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti.

Art. 43.

Vicepreşedinţii organizaţiei judeţene, respectiv ai Municipiului Bucureşti, au următoarele atribuţii:

1. îndeplinesc atribuţii specifice stabilite de Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti sau de Biroul Judeţean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti;
2. îndeplinesc orice atribuţii delegate prin mandat de către preşedintele organizaţiei judeţene.

Art. 44

• Comisia Judeţeană de Etică şi Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, este constituită din 5 membri aleşi de Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de 4 ani.
• Comisia Judeţeană de Etică şi Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, se organizează şi funcţionează doar în baza prezentului statut şi a Regulamentului Comisiilor de Etică şi Arbitraj elaborat de Comisia Naţională de Etică si Arbitraj a PPLJ şi aprobat de Biroul Executiv al partidului.

• Lucrările Comisiei Judeţene de Etică şi Arbitraj sunt statutar constituite numai cu un cvorum minim de 3 membri.
• Hotărârile Comisiei Judeţene de Etică şi Arbitraj respectiv a Municipiului Bucureşti pot fi atacate doar la Comisia Naţională de Arbitraj.

Art. 45.

Comisia Judeţeană de Etică şi Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti, are următoarele atribuţii:

1. soluţionează, cu asigurarea dreptului la opinie şi a dreptului la apărare a părţilor, precum şi proceduri echitabile de decizie, diferendele între organizaţiile locale, între organizaţiile locale şi organele de conducere şi control ale organizaţiei judeţene, precum şi între membrii organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti şi organele de conducere şi control ale organizaţiei judeţene.

Sesizările se adresează Comisiei Judeţene de Etică şi Arbitraj în termenul de maximum 30 de zile de la data diferendului;

• soluţionează contestaţiile împotriva sancţiunilor dispuse de Biroul Judeţean Permanent respectiv al Municipiului Bucureşti.

Art. 46.

• Comisia Judeţeană de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti, este constituită din 5 membri şi este aleasă de Delegaţia Judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, pentru un mandat de cel mult 4 ani.
• Membrii Comisiei Judeţene de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti, nu pot fi membri ai Biroului Judeţean Permanent , respectiv al Municipiului Bucureşti, sau ai Comisiei Judeţene de Etică şi Arbitraj, respectiv a Municipiului Bucureşti.
• Lucrările Comisiei Judeţene de Cenzori sunt valide numai cu un cvorum minim de 3 membri.

Art. 47.

• Comisia Judeţeană de Cenzori, respectiv a Municipiului Bucureşti, verifică activitatea financiară a organizaţiei judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, şi gestionarea patrimoniului acesteia.
• Comisia Judeţeană de Cenzori prezintă rapoarte de activitate Delegaţiei Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti.

C.  Organizarea la nivel naţional

Art. 48.

Organele de conducere, arbitraj şi control ale PPLJ la nivel naţional sunt:

1. Congresul Naţional;
2. Delegația Naţională;
3. Biroul Executiv;
4. Preşedintele Partidului;
5. Vicepreşedinții;
6. Comisia Naţională de Etică şi Arbitraj;
7. Comisia Naţională de Cenzori.

Art. 49

Congresul Naţional

• Congresul Naţional este organul suprem de decizie al partidului, care se întruneşte la un interval de 4 ani. Convocarea Congresul Naţional se face de către Biroul Executiv cu minimum 30 de zile înaintea datei de desfășurare a adunării.
• În intervalul dintre două Congrese Ordinare, dacă este necesar, Biroul Executiv poate convoca Congresul Naţional Extraordinar, cu minimum de 14 zile înaintea datei de desfăşurare a adunării.

Art. 50

• Congresul Naţional este constituit din :
• delegaţi aleşi prin vot secret, ai tuturor organizaţiilor judeţene şi de la nivelul Municipiului Bucuresti, potrivit normei de reprezentare stabilită de Biroul Executiv, dar asigurând participarea de reprezentanți din fiecare organizație judeţeană şi de la nivelul Municipiului Bucuresti;
• delegaţii de drept: membrii Delegaţiei Naţionale, membrii Comisiei Naţionale de Etică şi Arbitraj şi

membrii Comisiei Naţionale de Cenzori.

• Congresul Naţional este legal constituit dacă sunt prezenţi cel putin două treimi din numărul delegaţilor convocaţi.
• Pentru buna desfăşurare a lucrărilor Congresului Naţional, Biroul Executiv numeste o Comisie de Organizare a Congresului Naţional.
• Data şi locul desfăşurării Congresului Naţional se stabilesc de către Biroul Executiv cu minimum 30 de zile înainte de data desfăşurării adunării, iar în cazul Congresului Naţional Extraordinar se stabileşte de către Biroul Executiv cu cel puţin 14 zile înainte de desfăşurarea congresului.

Art. 51

Congresul Naţional al Partidului are următoarele atribuţii:

• alege şi revocă Biroul Executiv, Preşedintele PPLJ şi vicepreşedinţii PPLJ, Comisia Naţională de

Etică și Arbitraj şi Comisia Naţională de Cenzori, pentru un mandat de 4 ani;

• Candidaturile se depun pe funcţii, în scris, la Comisia de Organizare a Congresului Naţional;
• adoptă şi modifică Statutul Partidului;
• adoptă şi modifică programul politic al PPLJ;
• alege candidatul partidului pentru funcţia de Preşedinte al României dintre candidaţii aprobaţi de Biroul Executiv;
• aprobă fuziunea cu alt partid, la propunerea Biroului Executiv;
• stabileşte strategia politică a PPLJ la nivel naţional;
• aprobă reorganizarea partidului la propunerea Delegaţiei Naţionale;
• aprobă încetarea activităţii şi autodizolvarea PPLJ;
• orice alte atribuţii date de prezentul statut ori de lege în sarcina sa.

Art.52

• Deciziile şi hotărârile Congresului Naţional se adoptă prin vot secret al majorităţii de jumătate plus unul din numarul membrilor cu drept de vot prezenţi.
• Lucrările Congresului Naţional sunt conduse de Preşedintele Partidului sau de un vicepreşedinte

desemnat de acesta.

Art. 53

Delegaţia Naţională

• Delegaţia Naţională a Partidului este structura de conducerea care coordonează activitatea politică a partidului în intervalul dintre congrese. Aceasta se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui Partidului, a Biroului Executiv sau de o pătrime a membrilor săi.
• Lucrările Delegaţiei Naţionale sunt conduse de Preşedintele partidului, iar în lipsa acestuia de unul dintre vicepreşedinţii desemnat de acesta.
• Delegaţia Naţională este statutar constituită dacă sunt prezenţi cel putin jumătate plus unul din numărul membrilor care o formează. Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de jumătate plus unul din totalul celor care o formează, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 14 zile. Delegaţia Naţională, e statutar constituită indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări.
• Dacă nu se prevede expres altfel în acest statut deciziile şi hotărîrile Delegaţiei Naţionale, statutar constituite, se adoptă prin votul secret al majorităţii de jumătate plus unul din numărul total al membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art.54

Din Delegaţia Naţională fac parte:

1. membrii Biroului Executiv;
2. Primarii şi Viceprimarii de municipii, de sector şi Primarul şi Viceprimarul General al Municipiului București, membri PPLJ;
3. Preşedinţii şi Vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene, membri PPLJ;
4. Coordonatorii organizaţiilor judeţene şi pentru Municipiului Bucureşti.

Art. 55

Delegaţia Naţională are următoarele atribuţii:

• urmăreşte şi asigură aplicarea hotărârilor Congresului Naţional;
• dezbate şi hotărăşte alianţele locale şi naţionale cu alte partide, inclusiv participarea la coaliţii de guvernare la propunerea Biroului Executiv;
• stabileşte şi adoptă strategiile guvernamentale ale partidului la propunerea Biroului Executiv, pe termen scurt şi mediu;
• aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;
• aprobă lista cu candidaţii partidului la alegerile pentru Parlamentul European la propunerea Biroului Executiv;
• aprobă candidaturile pentru alegerile parlamentare, listele pentru consiliile judeţene şi a candidaţilor

pentru funcţiile de primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ la propunerea Biroului Executiv;

• candidaturile se depun pe funcţii, în scris, la Secretarul general al partidului;
• alege candidatul partidului pentru funcţia de Prim-Ministru al Guvernului României la propunerea Biroului Executiv;
• alege secretarul general al partidului, la propunerea Preşedintelui Partidului;
• aprobă afilierea Partidului la familia politică europeană;
• aprobă Regulamentul de funcţionare şi organizare al partidului, al organizaţiilor județene şi locale, al Comisiei de Etică şi Arbitraj şi al Comisiei de Cenzori, la propunerea Biroului Executiv;
• propune spre aprobare Congresului Național reorganizarea partidului.

Art. 56

Biroul Executiv

• Biroul Executiv este organul executiv al Partidului, care asigură permanent conducerea Partidului.
• Mandatul membrilor Biroului Executiv, este de maxim 4 ani.
• Acesta este constituit din 7-21 membri, numărul exact fiind stabilit de Congresul Naţional.
• Preşedintele PPLJ şi Vicepreşedinţii PPLJ sunt membrii de drept ai Biroului Executiv.
• Biroului Executiv se întruneşte ori de câte ori este necesar fiind convocat de către Preşedintele Partidului sau de o pătrime a membrilor săi.
• Şedinţele Biroului Executiv, sunt statutar constituite cu un cvorum de jumatăte plus unul din totalul membrilor cu drept de vot ai Biroului Executiv.

Dacă la prima convocare nu s-a reuşit atingerea cvorumului de jumătate plus unul din totalul membrilor Biroului Executiv, se va efectua o a doua convocare în termen de maximum 3 zile. Şedinţele Biroului Exercutiv sunt statutar constituite indiferent de cvorumul prezent la data celei de-a doua convocări.

• Deciziile Biroului Executiv sunt aprobate cu votul secret al majorităţii de jumătate plus unul al membrilor cu drept de vot prezenţi.

Art.57

Biroul Executiv are următoarele atribuţii:

• analizează şi decide asupra hotărârilor Comisiei de Etică şi Arbitraj;
• numeşte coordonatorul interimar al unei organizaţii judeţene, sau al Municipiului Bucureşti,dupa caz;
• propune spre aprobare Delegaţiei Naţionale, Regulamentul de funcţionare şi organizare al partidului, al organizaţiilor judeţene şi locale, al Comisiei de Etică şi Arbitraj, și al Comisiei de Cenzori;
• analizează şi propune Delegaţiei Naţionale încheierea de alianţe politice locale şi naţionale precum

şi participarea partidului în coaliţii de guvernare;

• organizează şi coordonează, pregătirea şi desfăşurarea campaniilor electorale, prezidenţiale,

europarlamentare, parlamentare şi locale;

• propune spre aprobarea Delegaţiei Naţionale candidaturile pentru alegerile parlamentare, listele pentru consiliile judeţene şi a candidaţilor pentru funcţia de primar al municipiilor reşedinţă de judeţ;
• numeşte comisia de organizare a Congresului Naţional;
• stabileşte data şi locul de desfăşurare a Congresului Naţional;
• numește trezorierul partidului, secretarii generali adjuncții şi secretarii executivi la propunerea Preşedintelui;
• administrează patrimoniul partidului prin Secretariatul General, întocmeşte proiectul de buget anual, pe baza raportului execuţiei bugetare, stabileşte cuantumul cotizaţiei lunare şi îl supune spre adoptare Delegaţiei Naţionale;
• aprobă normele privind încasarea cotizaţiei, acceptarea şi primirea donaţiilor în conformitate cu prevederile legale;
• numeşte purtătorul de cuvânt al partidului;
• propune spre aprobare Congresului Naţional candidatul pentru funcţia de preşedinte al României;
• propune spre aprobare Delegaţiei Naţionale candidatul pentru funcţia de prim-ministru al României;
• propune spre aprobare Delegaţiei Naţionale lista cu candidaţii partidului      la alegerile pentru Parlamentul European;
• negociază fuziunea cu alt partid și propune Congresului Național aprobarea acesteia;
• pune în aplicare hotărârile Congresului Naţional;

• propune Delegaţiei Naționale afilierea la familia politică europeană;
• orice alte situaţii.

Art. 58

• Preşedintele PPLJ este ales de Congresul Naţional pentru un mandat de cel mult 4 ani.
• Preşedintele PPLJ este membru de drept al Biroului Executiv.

Art.59

Preşedintele Partidului are urmatoarele atribuţii:

• garantează aplicarea Statutului şi a programului Partidului;
• reprezintă partidul în relaţiile oficiale cu autorităţile publice şi terţi;
• coordonează întreaga activitate a partidului;
• convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Executiv, şi ale Delegaţiei Naţionale, precum și orice alte organisme de conducere ale partidului la care ia parte;
• propune Biroului Executiv numirea și revocarea Secretarului General, trezorierul partidului și secretarul pentru relații internaționale;
• numeşte și revocă la propunerea Secretarului General al partidului secretarii generali adjuncți;
• numeşte componenţa Comisiei Permanente pentru Statut şi Regulamente;
• poate lua hotărâri, emite comunicate sau declaraţii care privesc politica partidului şi asigură

promovarea politicii adoptate de structurile de conducere ale partidului;

• poate să emită dispoziţii şi decizii pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului Naţional, Delegaţiei Naţionale şi a deciziilor Biroului Executiv;
• poate delega unele atribuţii şi responsabilităţi către vicepreşedinţi ai partidului;
• conduce negocierile politice purtate în numele partidului.

Art. 60

Secretarul General al Partidului are urmatoarele atribuţii:

• coordonează activitatea de organizare din organizațiile județene şi a Municipiul București;
• răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului Național, ale Delegației Naționale şi a deciziilor Biroului Executiv;
• coordonează activitatea secretarilor generali adjuncți şi a secretarilor executivi;
• stabileşte responsabilităţiile secretarilor generali adjuncţi şi a secretarilor executivi;
• asigură comunicarea dintre structurile de conducere de la nivelul central şi cele de la nivelul local;
• răspunde de gestionarea patrimoniului partidului.

Art. 61

• Vicepreşedinţii PPLJ sunt aleşi de Congresul Naţional pentru un mandat de cel mult 4 ani.
• PPLJ are un număr de 1 – 9 vicepreşedinţi, cifra exactă fiind stabilită de Congresul Naţional.
• Vicepreşedinţii PPLJ sunt membri de drept ai Biroului Executiv.

Art. 62

Vicepreşedinţii au urmatoarele atribuţii:

• coordonează strategiile de guvernare;

• promovează şi susţin punctele de vedere şi programul strategic al partidului în legătură cu temele politice de actualitate şi din programul politic al partidului;
• coordonează activitatea politică pe regiuni, dupa caz;
• conduc şi îndeplinesc, prin desemnare de către preşedintele partidului, şedinţele Delegaţiei Naţionale,

Biroului Executiv, şi a Congresului Naţional;

• îndeplinesc orice atribuţii delegate de către preşedintele partidului.

Art. 63

Trezorierul are urmatoarele atribuţii:

• organizează şi controlează activitatea financiară curentă a partidului;
• răspunde direct în faţa preşedintelui partidului;
• propune Biroului Executiv norme privind încasarea cotizaţiei, acceptarea şi primirea donaţiilor în conformitate cu prevederile legale;
• stabileşte utilizarea resurselor financiare rezultate din cotizaţii, donaţii, alocaţii bugetare, dobânzi şi

altele surse permise de lege;

• prezintă periodic informări şi rapoarte Biroului Executiv.

Art. 64

Comisia Naţională de Etică şi Arbitraj

• Comisia Naţională de Etică şi Arbitraj este formată din 11 membri aleşi de Congresul Național pentru un mandat de 4 ani.
• Se organizează în conformitate cu prevederile Legii Partidelor Politice, având ca atribuţii de bază soluţionarea situaţiilor litigioase apărute ca urmare a abaterilor de la prevederile statutului sau regulamentelor interne de organizare a structurilor Partidului, şi funcţionează la nivel central şi teritorial pe baza unui regulament aprobat de Delegaţia Naţională şi care asigură părtilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie.
• Concluziile cercetărilor efectuate asupra situaţiilor litigioase sunt prezentate Biroului Executiv.
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comisiei Naţionale de Etică şi Arbitraj se supune spre avizare Biroului Executiv şi spre aprobare Delegaţiei Naţionale.

Art. 65

Comisia Naţională de Cenzori

• Comisia Naţională de Cenzori este organismul central care verifică întreaga activitate financiară a partidului.
• Comisia Naţională de Cenzori este formată din 5 membri aleşi de Congresul Național, pentru o durată de 4 ani şi funcţionează la nivel central şi teritorial pe baza unui regulament aprobat de Delegaţia Naţională.Comisia Naţională de Cenzori are dreptul de a controla modul de formare şi utilizare a bugetului organizaţiilor teritoriale, precum şi a celui de la nivel naţional.
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Comisiei Naţionale de Cenzori se supune spre avizare Biroului Executiv şi aprobare Delegaţiei Naţionale.

V. Structuri interne specifice

A.  Organizaţia de Tineret

Art. 66

• Organizaţia de Tineret este parte componentă a structurii interne de organizare a Partidului  şi

cuprinde membrii de partid cu vârsta între 18 şi 35 de ani.

• Organizaţia de Tineret îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Statutului PPLJ şi a Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Organizaţiei de Tineret se supune spre avizare Biroului Executiv şi aprobare Delegaţiei Naţionale.

B.  Organizaţia de Femei

Art. 67

• Organizaţia de Femei este parte componentă a structurii interne de organizare a partidului .
• Organizaţia de Femei îşi desfăşoară activitatea pe baza prevederilor Statutului PPLJ şi a Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Organizaţiei de Femei se supune spre avizare Biroului Executiv şi aprobare Delegaţiei Naţionale.

C.  Organizaţia de Antreprenori

Art. 68

• Organizaţia de Antreprenori este parte componentă a structurii interne de organizare a partidului.
• Organizaţia de Antreprenori îşi desfăşoară activitatea pe baza prevederilor Statutului PPLJ şi a Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
• Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Organizaţiei Antreprenorilor se supune spre avizare Biroului Executiv şi aprobare Delegaţiei Naţionale.

VI.    Alegerea organelor de conducere, arbitraj și control ale PPLJ

Art. 69

Prezentare generală.

• În sensul prezentului capitol, prin funcţie de conducere se înţelege funcţia de Preşedinte al Organizației Locale, Preşedinte al Organizației Judeţene respectiv a Municipiului Bucureşti, Preşedinte al PPLJ, Vicepreşedinte al Organizației Locale, Vicepreşedinte al Organizației Judeţene respectiv a Municipiului Bucureşti, Vicepreşedinte al PPLJ, membru al Biroului Local Permanent, membru al Biroului Judeţean Permanent respectiv al Municipiului Bucureşti sau membru al Biroului Executiv.
• Prin funcţie de arbitraj se înţelege funcţia de membru al Comisiei de Etică și Arbitraj Locală sau

Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti sau al Comisiei de Etică și Arbitraj Naţională.

• Prin funcţie de control se înţelege funcţia de Cenzor al Organizației Locale, membru al Comisiei de Cenzori a Organizației Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti sau al Comisiei Naţionale de Cenzori.

A.  Alegerea organelor de conducere, arbitraj și control la nivelul

Organizației Locale

Art. 70

• Orice membru al organizației locale poate candida la orice funcţie de conducere, arbitraj sau control în cadrul organizației locale.
• Un membru nu poate candida simultan la o funcţie de conducere şi o funcţie de control sau de arbitraj în PPLJ, la orice nivel.
• Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcţiile de Preşedinte, Vicepreşedinte al

organizației locale și de membru al Biroului Local Permanent.

• Candidaturile se depun în scris, pe funcții, la secretarul organizației locale respective.
• Înainte de desfăşurarea votului asupra componenţei nominale a organelor de conducere, arbitraj şi control, Delegația Locală decide prin vot numărul de Vicepreşedinți ai organizației locale şi numărul de membri ai Biroului Local Permanent.
• Alegerea membrilor pentru toate funcţiile de conducere, arbitraj şi control în cadrul organizației locale se face prin votul secret al participanţilor la Delegația Locală.
• În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de Preşedinte al organizației locale, se desfăşoară un al doilea tur de vot, dintre candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur. Va fi ales Preşedinte al organizației locale, candidatul care va obţine majoritatea simplă în al doilea tur de vot.
• Vicepreşedinţii organizației locale sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în Delegația Locală. Se candidează simultan pentru vicepreşedinții şi membrii Biroului Local Permanent. Vicepreşedinții sunt cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.
• Membrii Biroului Local Permanent ai organizației locale sunt Preşedintele ales, Vicepreşedinţii aleşi şi persoanele care au obţinut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile ramase neocupate de Preşedintele şi Vicepreşedintii aleşi.
• Membrii Comisiei Locale de Arbitraj, şi membrii Comisiei Locale de Cenzori, sunt aleşi dintre

candidaţii la aceste funcţii, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

• Supleanţii acestor funcţii, sunt candidaţii la aceste funcții, care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la posturi în caz de vacanţă se face conform prevederilor prezentului statut.

Art. 71

B.  Alegerea organelor de conducere, arbitraj și control la nivelul Organizației Județene, respectiv al Municipiului Bucureşti

• Orice membru al organizației județene, respectiv a Municipiului Bucuresti poate candida la orice funcţie de conducere, arbitraj sau control în cadrul organizației județene, respectiv a Municipiului Bucureşti.
• Un membru nu poate candida simultan la o funcţie de conducere şi o funcţie de control sau de arbitraj în PPLJ, la orice nivel.
• Orice membru poate candida simultan la oricare dintre funcţiile de Preşedinte, Vicepreşedinte al organizației județene, respectiv a Municipiului Bucuresti și de membru al Biroului Județean Permanent, respectiv al Municipiului Bucureşti.

• Candidaturile se depun în scris, pe funcții, la secretarul organizației județene respective, sau a Municipiului Bucureşti.
• Înainte de desfăşurarea votului asupra componenţei nominale a organelor de conducere, arbitraj şi control, Delegația Județeană, respectiv a Municipiului Bucuresti decide prin vot numărul de Vicepreşedinți ai organizației județene, respectiv a Municipiului Bucuresti şi numărul de membri ai Biroului Județean Permanent, respectiv al Municipiului Bucuresti.
• Alegerea membrilor pentru toate funcţiile de conducere, arbitraj şi control în cadrul organizației județene respective, sau a Municipiului Bucuresti, se face prin votul secret al participanţilor la Delegația Județeană, respectiv a Municipiului Bucuresti.
• În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de Preşedinte al organizației Județeane, respectiv a Municipiului Bucuresti, se desfăşoară un al doilea tur de vot, dintre candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur.

Va fi ales Preşedinte al organizației Județeane, respectiv a Municipiului Bucureşti, candidatul care va obţine majoritatea simplă în al doilea tur de vot.

• Vicepreşedinții organizației județene, respectiv a Municipiului Bucuresti sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute în Delegația Județeană, respectiv a Municipiului Bucuresti.

Se candidează simultan pentru vicepreşedinții şi membrii Biroului Județean Permanent, respectiv al Municipiului Bucuresti. Vicepreşedinții sunt cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.

• Membrii Biroului Județean Permanent, respectiv al Municipiului București sunt Preşedintele ales, Vicepreşedinții aleşi şi persoanele care au obţinut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile rămase neocupate de Preşedintele şi Vicepreşedinții aleşi.
• Membrii Comisiei Județene de Etică și Arbitraj, respectiv a Municipiului București şi membrii Comisiei Județene de Cenzori, respectiv a Municipiului București sunt aleşi dintre candidaţii la aceste funcţii, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.
• Supleanţii acestor funcţii, sunt candidaţii la aceste funcții, care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la posturi în caz de vacanţă se face conform prevederilor prezentului statut.

C.  Alegerea organelor de conducere, arbitraj și control la nivelul Naţional

Art. 72

• Orice membru al PPLJ poate candida la orice funcţie de conducere, arbitraj sau control în cadrul structurilor naţionale ale PPLJ.
• Un membru nu poate candida simultan la o funcţie de conducere şi o funcţie de control sau de arbitraj în PPLJ, la orice nivel.
• Preşedintele PPLJ, Vicepreşedinţii PPLJ, Biroul Executiv, Comisia Naţională de Etică şi de Arbitraj,

şi Comisia Naţională de Cenzori, sunt aleşi prin vot secret de participanţii la Congresul Naţional.

• Înainte de desfăşurarea votului asupra componenţei nominale a organelor de conducere, arbitraj şi control, Congresul Naţional decide prin vot numărul de Vicepreşedinți ai PPLJ şi numărul de membri ai Biroului Executiv.
• Candidaturile se depun în scris, pe funcții, la Comisia de Organizare a Congresului Naţional.
• În situaţia în care niciun candidat nu a obţinut majoritatea voturilor exprimate pentru funcţia de Preşedinte al PPLJ, se desfăşoară un al doilea tur de votare, dintre candidaţii clasaţi pe locurile 1 şi 2 în primul tur.Va fi ales Preşedinte al partidului , candidatul care va obtine majoritatea simplă în al doilea tur de votare.

• Vicepreşedinţii PPLJ sunt aleşi dintre candidaţii la această funcţie, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute la Congresul Naţional. Se candidează simultan pentru vicepreşedinții şi membrii Biroului Executiv. Vicepreşedinții sunt cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.
• Membrii Biroului Executiv sunt: Preşedintele ales, Vicepreşedintii aleşi şi membrii care au obţinut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, pentru locurile ramase neocupate de Preşedintele şi Vicepreşedinţii aleşi şi secretarul general al partidului, ales de Delegaţia Naţională.
• Membrii Comisiei Naţionale de Etică şi Arbitraj, şi membrii Comisiei Naţionale de Cenzori, sunt aleşi

dintre candidaţii la aceste funcţii, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

• Supleanţii acestor funcţii, sunt candidaţii la aceste funcții, care nu au obţinut suficiente voturi, iar eventuala lor accedere la posturi în caz de vacanţă se face conform prevederilor prezentului statut.

VII. Administrarea fondurilor şi patrimonului Partidului

Art. 73

1. Patrimoniul PPLJL este constituit din totalitatea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sa în condiţiile legii şi care sunt necesare realizării activităţii sale politice.
2. Administrarea fondurilor şi patrimoniului Partidului se face de Biroul Executiv al partidului.

Art. 74

Sursele de finanţare ale partidului provin din:

• cotizaţiile membrilor partidului;
• donaţii legale;
• venituri provenite din activităţi proprii;
• subvenţii de la bugetul de stat;
• alte surse, potrivit legii.

Art. 75

Operaţiunile de încasări şi plăţi se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise, potrivit legii, în

bănci cu sediul în România, în condiţiile legilor în vigoare.

Art. 76

Cotizaţia membrilor partidului

(1) Membrii partidului plătesc o cotizaţie lunară al cărui cuantum este stabilit de către Biroul Executiv.

VIII.  Încetarea activităţii

Art. 77

Partidul îşi încetează activitatea prin:

1. autodizolvare, hotărâtă de Congresul Naţional, cu votul a peste două treimi din numărul delegaţilor;
2. dizolvarea, pronunţată pe cale judecătorească sau prin hotărârea Curţii Constituţionale;
3. reorganizarea, în condiţiile legii;
4. constatarea încetării existenţei sale, prin inactivitate, de către Tribunalul Bucureşti, în conformitate cu

dispoziţiile din Legea Partidelor Politice;

• în alte cazuri prevăzute de lege.

IX.  Dispoziţii finale

Art. 78

Statutul se adoptă şi poate fi modificat doar de Congresul Naţional. Cu titlu de excepţie schimbarea sediului central al partidului poate fi facută de către Biroul Executiv.

Art. 79

Prezentul statut se completează de drept cu prevederile Legii Partidelor Politice nr. 14/2003 cu

completările ulterioare.

Art. 80

Alte reglementări, regulamente şi modalităţi de lucru care nu sunt prevăzute în prezentul statut vor fi aprobate de către Delegaţia Naţională, la propunerea Biroului Executiv.

Anexa nr.1

Semnul permanent al PPLJ